marți, 11 august 2009

On the peak!

Este noapte si ma pregatesc de somn. Am oprit filmul si totul la momentu "Peak", poti sa-i spui cum vrei dar am oprit cand totul era perfect, cand ajunsesem la o stare buna de incredere, tarie, si determinare. Acel inceput de film mi-a dat parca aripi, m-a descatusat si m-a facut sa spun: "Da vreau sa muncesc cu adevarat din greu pentru a ajunge undeva, nu doar pentru a obtine ceva, ci mai degraba pentru a ajunge cineva. Caci atunci cand devii cineva si ajungi undeva, acel ceva este la indemana ta. On the peak sunt acum, pe varful cel mai inalt..de aici pot doar cobora, nu-i asa? de aceea vreau ca aceasta zi sa o termin asa, in felul asta. si astept cu drag ziua de maine..ce alte bucurii im va aduce :)

Terminalul

Pentru cei ce au vazut filmul terminalul, ei vor intelege analogia..dar pot si ceilalti. Simt ca sunt intr-un terminal acum, terminalul vietii mele. Am trecut prin tot ce am trecut..bune rele, plictiseli..tot filmul drumului meu pana aici si acum inapoi nu pot sa merg. Sunt blocat in acest spatiu, purgatoriu, dar si ce nu e asa de bun ca ceea ce as vrea sa urmeze, dar nici in spate nu ma duc. Si scopul meu este sa imi clarific totul pana cand merg mai departe. In filmul Terminalul lui Tom hanks da la un moment posibilitatea sa iasa din terminal si sa ajunga pe pamant american. Dar la fel ca el, si eu trebuie sa astept si fie ca acest timp sa imi foloseasca. Pentru toti cei ce poposesc in "Terminalul" vietii.

miercuri, 29 iulie 2009

Frumusetea-lumina si arsura

Frumusetea ta nu are limite, in tine vad structurile perfecte, planul perfect si fara de cusur ce a format universul, absolutul adevar suprem si creatia fara de repros a naturii, dupa un plan perfect oranduit unde toate elementele sunt exact acolo unde trebuie dand forma dorita, la fel toate elementele ce te compun pe tine sunt perfect asezate, toate culorile complete..frumusetea ta e ca o stea, dar de mii de ori mai puternica decat un soare, frumusetea ta insasi este lumina, dar este si arsura..caci ma arde, niciodata nu vei fi a mea

sâmbătă, 4 iulie 2009

Despre Johnny Cash

Despre muzica lui asa cum o vad eu. Eu am auzit f intamplator de el si cand am ascultat mi-a placut..acum incep asa sa patrund mai bine muzica lui, care e simpla instrumental-doar cu o chitara si vocea si de cele mai multe ori acorduri simple la chitara, dar care da un mesaj care nu poate fi substituit cu nimic altceva si sunt momente in care prefer aceasta muzica decat orice altceva, oricat de elevat sau de sofisticat ar fi pt ca e creata cu mult sentiment. nu vreau sa fac ridicarea unui om, oricat de celebru ar fi, pe un piedestal ci doar sa ma exprim cat pot de bine visavi de muzica pe care a creat-o, interpretat-o si la care a pus mult suflet. Cand vreau sa ascult o voce calda, melodioasa, dar care sa nu ma oboseasca , ci din contra sa imi ofere acea liniste interioara, ascult fara ezitare johnny Cash.

luni, 15 iunie 2009

Dubla 2

Ma trezesc azi plin de planuri pentru lucruri mici si marila o ora decenta a diminetii, ma rog..decenta pentru mine. Dar cumva timpul se strecoara pe la spate sau prin palma ca nisipul, si ajung la ora amiezii fara nimic facut din ce mi-am propus. O oboseala stranie imi imbratiseaza trupul si pune stapanire pe mine, simt ca nu pot face nimic. Acum m-am ttrezit din nou si vreau sa redau ceva din potentialul diminetii..dubla 2 deci!!

sâmbătă, 13 iunie 2009

Chemari

In mintea mea se nastea o intrebare referitoare la ce este "talentul" si cum as putea descrie tiparele talentului in general. Cred ca daca te-ai gandi vreun sfert de ora sau chiar mai mult si ti-as da sa scri pe o foaie tot ce ai considera tu ca fiind "talent" nu ar fi de-ajuns, ai acoperi doar o parte infinitezimala din tot ce exista in lume. Si cand spun talent imi dau seama cat de ingust imi e orizontul caci gandesc intr-o cutie de clisee si anume: pictura, muzica, dans etc. si prin talent inteleg orice este constructiv si de pe urma caruia ceilalti semeni pot beneficia si care i poate ajuta ca la randul lor sa devina constructivi, sa le ridice calitatea vietii si a fericirii. Daca pot ajuta macar o persoana in aceasta privintta folosind un "dar" ce-l am ca si unealta si pe mine ca motor pentru acea unealta atunci as putea spune ca am un talent pe care l-am impartasit dand ceva ce altul avea nevoie. Este o schema atat de complexa si in acelasi timp de bun simt incat pentru a o patrunde este mai degraba necesar sa iti folosesti bunul simt decat ratiunea. Artistii de tot felul isi folosesc intuitia si "bunul simt" pentru a se lasa ghidati in tunelul inspiratiei, acolo unde ideile se nasc si le poti intrezari cum ies din gaoace. Sa nu crezi niciodata ca nu esti talentat, doar pentru ca nu ti-ai pus talentul intr-o paleta cromatica conventionala atunci cand erai mic sau adolescent. Esti unic, stiinta ne spune asta in cel mai clar si raspicat mod posibil. Cel mai probabil placerea este escorta ta in viata si ea iti va spune unde sa ramai si sa insisti, adica ceea ce-ti place sa faci poate deveni sursa ta de creatie, talentul tau in mod direct sau indirect. Si daca impresionezi o singura persoana macar, care sa fie incantata atunci poti paria si mai mult ca esti pe drumul cel bun. Implica munca si de multe ori saparea de idei ce prind contur in intuneric, de parca o luminita de veghe le-ar lumina cate putin pana cand ochii tai le pot deslusi mai bine, dar un dar te cheama iar ochii tai vor fi mereu in cautarea lui, incercand sa-i dea contur.

luni, 2 martie 2009

Semn de intrebare!

Problema cu acest film este ca desi tot ce spune este adevarat, lumea pe care o percepem este doar o copie a adevaratei lumi, doar niste interpretari electrice ce au loc in creierul nostru, nu putem fi siguri ca lumea nu exista si in afara mintii noastre. Intr-adevar este posibil sa fim inselati prin prisma simturilor noastre, sa ne fie prezentata o deformare grosolana a adevaratei lumi sau ca lumea pe care o luam ca atare si o consideram reala sa nu existe. Daca totusi exista si noi vedem o copie fidela, sau cat de fidela se poate, atunci a ne vedea propriul creier ar insemna sa vedem doar o copie a creierului ce intr-adevar exista in forma pe care el o are. Daca nu exista, atunci putem presupune ca aceste iluzii au o sursa. Orice este interpretat de creierul nostru are o sursa originala externa. Daca lumea nu exista asa cum o stim noi attunci totusi ar trebui sa existe ceva, o sursa de "inselaciune" care ne prezinta aparentele. de exemplu, daca ne-am conecta mintea la un calculator sofisticat, iar acesta ne-ar transmite anumite informatii la centrii nervosi ai creierului, informatii despre ceea ce vedem, auzim, simtim etc. si ne-ar prezenta o lume ireala pe care noi am ajunge sa o consideram Realitate datorita faptului ca asa ne spune creierul, lumea nu ar exista intr-adevar, ar fi o iluzie..dar ar exista calculatorul la care suntem conectati si care este sursa "inselaciunii".