Get back

Cred ca suntem ceea ce ne amintim despre noi. Intr-o secunda m-am intors la un moment prost ales din trecut cand intr-o situatie data eram neputincios si nu aveam cum sa castig o lupta interioara, nu aveam cunostiintele de acum si nici mijloacele, daca doar as fi avut mintea de acum. De atunci mii de imagini pe retina, milioane de sunete si mii de povesti, unele conexiuni in creier, dar cand am ajuns in trecut in acel moment si starea mea de atunci reveni si nimic din aceste mii de sunete si povesti nu mai faceau diferenta pentru cateva clipe..eram constient de timpul scurs de atunci(pare o alta viata) insa amintirile viitoare acelui moment nu isi jucau un rol imediat deoarece eram din nou in trecut, cu aproape starea de atunci si mintea mea era un labirint in care incercam sa ajung inapoi acasa dar in care acel segment de viata care a trecut de atunci era umbrit de acel moment din trecut, eram din nou acolo de parca nimic nu fusese apoi, de parca ar fi fost chiar ieri, de parca am calatorit in timp si mintea mea la fel..dar nu eram cu nimic mai bun ca atunci caci am inceput sa fiu mai bun, mai bogat doar dupa ce am trecut de acel moment. Daca calatoresti in timp si mintea ta va calatori inapoi uitand parca tot ce ai invatat in timpul scurs. Incet incet isi va croi drum si va reconstitui sirul intamplarilor de atunci..vei ajunge inapoi in viitor si vei intelege ca regretele nu exista, sunt doar un termen inventat..nu cred ca am cu adevarat regrete, caci nu puteam fi decat acelasi chiar daca as fi dat timpul inapoi.