Suntem cine suntem chiar daca uneori uitam. Ne trudim sa fim intr-un fel anume, amuzanti sau fermecatori pentru a ne atinge anumite scopuri, dorind sa repetam performante din trecut dar uitand cum le-am facut in primul rand. Intoarce-te la sentimentul initial si analizeaza ce anume din tine te-a facut sa reusesti..ai fost liber, liber sa gresesti daca e necesar, dar liber. Nu ai fost constrans de povara perfectiunii autocerute, ai dorit sa faci ceva, ai inceput si ai lasat lucrurile sa mearga pe fagasul lor. Ai lasat deductiile sa se adune si sa infloreasca in mintea ta si astfel ai reusit sa materializezi o solutie clara si concreta la provocarile tale. Mereu cand am reusit ceva am facut indepartand inatai tema esecului si povara ca acel lucru trebuie sa fie perfect..imi amintesc de reusite, imi amintesc cand am fost apreciat printre prieteni datorita spiritualitatii mele sau a altor calitati care s-au ivit la momentul potrivit in acel context..imi amintesc cand lucram la un anume proiect ore in sir fara sa simt oboseala si cum simteam ca fiecare pas imi dezvaluie ceva din natura pasului urmator, fara sa ma ingrijorez ca pot ajunge intr-o fundatura. Avand mintea clara am incercat sa repet performantele de altadata..dar de fapt incercam sa imi controlez mintea pentru a ajunge unde vreau(a fost o pierdere de vreme) dar uitam sa comunic cu ea..voiam sa i ordon fara sa ascult starile ei, si sa vad traseul ei natural.."nu ar fi trebuit sa incerc sa imi controlez mintea, ar fi trebuit sa ma imprietenesc cu ea", mi-a spus cineva odata..just think about it;)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu